6. ÎNSTRĂINARE
Ați plecat în țări străine,
Mai mulți bani să câștigați,
Însă ați uitat de Mine,
Și, cu banii adunați,
Spre ruină vă îndreptați.
Ați lăsat în urmă lacrimi,
Ați uitat părinți și frați.
Oare merită toți banii,
Ce pierdeți… ce câștigați? !
Într-un ungher stă și plânge
Copilul pe care l-ați lăsat.
Oare credeți că-i ajunge
Sărutarea ce i-ați dat?
La piept nu puteți să-l strângeți,
Nici în somn să-l mângâiați.
Inima i-ați rupt-o în două
Mamei ce tristă ați lăsat.
Oare ce vă aduce vouă,
Bucurie sau oftat? !
Ce e mai de preț pe lume
La gunoi ați aruncat.
Ați aruncat voi iubirea
Pe un pumn de bani amari,
Și ați căutat fericirea
La oameni cu cerbice tari.
Ați uitat făgăduința
Pe care v-am dat-o prin Cuvânt,
Și acum, fără Mine, faceți
Tot ce vreți, ce ați dorit,
Dar nu știți dacă aveți izbândă,
Că de Mine ați uitat.
Viața asta atât de scurtă
Primul loc voi i l-ați dat.
Primul loc mi se cuvine,
Că Eu sunt din veșnicii.
Și când te-am creat pe tine,
Ți-am pregătit bucurii.
Te aștept cu brațe pline
De făgăduințe, har,
Ce le am doar pentru tine.
Te rog, vino, ia-le în dar!
Dinescu Emilia Dana