SĂ NU MAI GRĂBIM APUSURILE DE TOAMNĂ
Să nu mai grăbim apusurile de toamnă,
Curând va trece timpul, ne vom trezi în iarnă,
E timp de bucurie, natura-i colorată
De frunza ce-n tăcere va cade chiar îndată.

Sunt umbre pe pământ, în dans frunza plutește,
Doar sufletul plăpând, cu calm stă și privește,
Se bucură de toate, nimic nu-i de lăsat,
Apusul toamnei vine, e timp de meditat.

E timp de rugăciune, e timp de regăsire,
Încarcă-te cu toate, lumină și iubire,
Nu mai grăbi apusul, așteaptă răsăritul,
Căci vine curând iarna, dar nu este sfârșitul.
Emilia Dinescu