HAIDEM LA CASA DOMNULUI!

Ps. 122

Adânc izvor de bucurie e Casa Domnului mereu
Când cei ce vin la rugăciune Îl caută pe Dumnezeu.
Nu doar cu gândul să ne ducem la poarta din Ierusalim.
Ci folosind piciorul nostru să arătăm cât Îl iubim.

Închinătorii plini de râvnă aveau acest îndemn frumos
Pe care îl spuneau tot timpul chiar regelui cel credincios:
”Cu toți să mergem cu grăbire la Casa Domnului cel Sfânt
Căci nu-i mai mare bucurie pentru noi toți pe-acest pământ!”

Aceasta-i Legea lui Israel, s-o ținem toți cu duh smerit
Căci Domnul nostru cu iubire la noi din ceruri a venit.
Să-L lăudăm pentru minunea de-a fi uniți în închinare
Prin rugile înflăcărate dar și prin versuri de cântare.

Domnia printr-o judecată ne-ajută să ne cercetăm
Cât Îl iubim pe Domnul vieții când inima întreagă-I dăm.
Să ne rugăm deci pentru pace și-atunci când lumea e-n război
Să nu uităm că Prințul păcii este acum prezent cu noi.

Făcând urări de fericire pentru toți cei ce te iubesc
Noi Casa Ta, Isuse Doamne, o așteptăm din plai ceresc.
O, vino, deci cât mai degrabă! Te așteptăm și Te iubim
Să-nceapă Nunta cea slăvită din cel mai sfânt Ierusalim!