Scutul și pavăza Ta,
Tu le-ai pus în viața mea,
Mi-ai turnat ulei de sus,
Domnul meu cel scump, Isus.

Nu m-ai părăsit nicicând,
Nici când mă rugam în gând,
M-ai păzit și ocrotit,
De vrăjmașul cel cumplit.

Greul când el mă lovea,
Scutul Tău mă proteja,
Și durerea când venea,
Scutul o îndepărta.

Eu în toate Te slăvesc,
Căci nimic nu-i pământesc,
Gloria să Te-mpodobească,
Pentru mila Ta cerească.

Numai mâna Ta, Isus,
Mă va lua curând în sus,
Să mă bucur, să Te văd,
Căci de mult aștept și cred.

Raiul e în Ființa Ta,
Cine crede, va intra,
Eu sper și cred, o, Domnul meu,
Căci Tu ești Fiu de Dumnezeu.

Te rog, Doamne, mâna Ta,
Să coboare-n lumea-aceasta,
Să aduci pe mulți la Tine,
Să Te laude prin bine.

Căci m-ai salvat și sunt iubit,
De Tine, Doamne, cel slăvit,
Ajută-mă să împlinesc,
Poruncile-Ți, Domn Scump Ceresc.

Vreau și scutul, coiful, totul,
Să le port, să-mi ating scopul,
Căci iată vii! Și să fiu gata,
Să ne duci pe toți la Tata.

De aceea, Domn iubit,
Mulțumesc că m-ai trezit,
Și m-ai chemat și m-ai ales,
Să spun tuturor mai des:

„Vine Domnul! Luați scutul!
Să fim gata, rupem jugul!
Pe satan îl biruim,
Pe Hristos să-L Preamărim!”

Și aș spune eu mai multe:
Domnul Isus să v-asculte!
Stați în dependență sfântă,
Căci El Însuși vă frământă.

Vă va face vas frumos,
Mai curat și mai lucios,
Și curați voi, ca să fiți,
Și cuvântul să împliniți.

Stai sub scutul lui Hristos,
Și te-mbracă azi frumos,
În Cuvânt și în iubirea,
Ce ne-a dat-o Veșnicia.

Totu-i tulbure acum,
Dar tu nu te teme-n drum,
Rămâi în pacea Domnului,
Până la venirea Lui.

Nu mai plânge, ci veghează,
Nu te plânge, ci fii trează!
Norii gata se-mpletesc...
Ești tu gata ca să pleci?