— Alo, da! Sunt ocupat,
Sunt creştin aglomerat!
Nu... Nu-mi spune tocmai mie
Că mai am o datorie...
Merg din când în când, aşa,
La bisericuța mea,
Să mă vadă fiecare
Că sunt viu şi pe picioare.
Dar nu aştepta să vin,
Toată ziua să mă-nchin;
Că am de umplut dulapul,
Datorii, mă doare capul;
Patru case, cinci maşini,
Investiţii, să leşini!
Bani la bursă, bani la piaţă,
Cheltuieli, că-mi vine greață.

... Miercuri? Vai, îmi pare rău,
Toate cad pe capul meu!
(Nici nu ştiu, mai ţine oare
Miercurile adunare?)
Nu... Duminica, ce crezi?
Cum te văd şi cum mă vezi
Sunt mereu în deplasare,
Că-i salariul mult mai mare.
Deci să-ţi spun aşa pe şleau,
Nu că-s rău sau că nu vreau,
Dar n-am timp! Viaţa toată
Este prea aglomerată!

Cum? ... Diseară la Mihai?
La un pişcoţel cu ceai?
Fix la şapte jumătate?
'Ce nu spui aşa, măi frate! ?