Ce faci în furtuna din inima ta,
Când lupta e lungă și mare,
Ce faci când pe ceruri un soare-i ascuns,
Când parcă nădejdea dispare.

Ce faci în furtună când urletul ei,
Pe mare doar valuri pornește,
Creștine, ce faci în corabia ta,
Când largul de mare răcnește.

Ce faci în furtună când zborul ți-e frânt,
Când aripa-ți este rănită,
Spre ce-ți îndrepți ochii, spre ce-i al tău gând,
Ființa când este zdrobită.

Ce faci în furtună când cerul întreg,
Doar tace cand strigi cu durere,
Atunci când se scutură norii în nopți,
Când bei gustu-amar ca de fiere.

Ascultă creștine, chiar mare de-ar fi,
Și valul, și marea furtună,
Cu tine în ea e mereu Dumnezeu,
Sub soare dar chiar și sub lună.

Să nu lași credința să clatine greu,
Ființa-ți când vântul iar bate,
Atunci când pe mare e-un vânt furios,
Isus e cu tine... e-aproape.

În ruga fierbinte să ceri ne-ncetat,
Să-ți scape ființa-n furtună,
Ca Petru pe mare în jur nu privi,
Așteaptă o vreme mai bună.

De mână te ține un viu Dumnezeu,
Furtuna îndat o oprește,
El poate cu vântul de vorbă a sta,
El valul de mare oprește.

Rămâi sus pe stâncă de Domnul zidit,
Nu sta prăbusit în ruine,
Căci vine o zi când vei spune zâmbind,, , Isus e mereu lângă mine ".

Ridică-te astăzi de ești iar căzut,
Căci Domnul îndată apare,
Să nu lași furtuna în față să-ți stea,
Chiqr dacă e lungă, e mare.

În ea nu ești singur, e Domnul Isus,
De mână-n furtună te ține,
Încrede-te doar în puterea de sus,
Prezentă-i mereu lângă tine.

Un ultim cuvânt când furtuna e grea,
Doar Domnul îl are întruna,
El vântul oprește și valul înalt,
Oprește-ntr-o clipă furtuna.
Amin