Dacă-ți dorești în ceruri, s-ajungi când vor sfârși,
Aceste vremuri tulburi, tu nu-ncet-a sluji.

Dacă-ți dorești ca Raiul, în veci să-l moștenești,
Prin încercarea vieții, doar cerul să-l privești.

Dacă-ți dorești la capăt, să te înalți în zbor,
Fii ca acei ce urcă, nu cei care cobor.

La capăt o cunună, pe frunte ve-i purta,
Dacă-ți dorești cununa, să urci nu înceta.

Dacă-ți dorești putere, să ai în mersul tău,
Să stai întotdeauna, mai lângă Dumnezeu.

Dacă-ți dorești iubirea, în inimă s-o ai,
Din ea celor ce-s singuri, mereu aici să dai.

Dacă-ți dorești la nunta, cea mare ce va fi,
Să fii a Lui mireasă, fii gata zi de zi.

Doar haina strălucită, la masă ea va sta,
Curată... fără pată, cu Domnul va cina.

Dacă-ți dorești în viață, să fii un pelerin,
Găsește fericirea, ce-l are un suspin.

Găsește bucuria, în încercarea grea,
Ea este doar pe urma, ce Domnul o lăsa.

Dacă-ți dorești nădejde, să nu te-ndepărtezi,
De urma ce-a lăsat-o, în Domnul să te-ncrezi.

La El e biruința, o poți și tu avea,
Dorește izbăvirea, si-atunci... o vei vedea.
Amin