Pe cărarea cu lumină,
Chiar și noaptea e senină,
Apa este cristalină,
Căci lucrarea e divină,
Ce frumos, ce frumos,
Este drumul cu Hristos.

Și pe marea tulburată,
Suferința e uitată,
Cercetarea e lăsată,
Căci lucrarea e curată,
Minunat, ce minunat,
Eu pe Domnul l-am aflat.

Pe sub val de nedreptate,
Mă aplec căci am eu parte,
De-al Său har sa fiu aproape,
Nimeni nu ne mai desparte,
Ce frumos, ce minunat,
Să am Frate-un Împărat.

Printre zile de-ncercare,
Simt iubirea Lui cea mare,
Ce mi-aduce-nviorare,
Numai El îmi este soare,
Strălucit și luminos,
Soarele este Hristos.

Pe un drum trecut prin vale,
Cu un cântec ce-i de jale,
Pasul nu îmi este-agale,
Simt prezența slavei Sale,
E cu mine Dumnezeu,
Nu am teamă de cel rău.

Nu mă tem de umbre-n noapte,
Nici de îndrăznețe șoapte,
Căci nimic nu mă desparte,
De Isus... îmi este-aproape,
Sunt de El eu ocrotit,
Dumnezeu m-a mântuit.
Amin