Sărută urma-n rugăciune,
Lăsată pe un deal ce-odat,
A fost cu lacrimi și durere,
De-un veșnic sfânt cândva călcat.

Cuprinde calea ce cu sânge,
Bătătorită ea era,
Să lase-n urmă pentru tine,
Un drum spre-Mparăția Sa.

Sărută rănile din palme,
Ce mântuire ți-au adus,
Și azi dau orbilor lumină,
Celor ce-s slabi... puteri de sus.

Cuprinde-n drumul tău trăirea,
În sfințenie pe pământ,
Așa cum o trăia odată,
Un Fiu al cerului cel sfânt.

Iubește rodul suferinței,
Răsplata mare vei avea,
Iubește-L cum pe tine-odată,
În suferință te iubea.

Iubirea-n toate e putere,
E brațul Domnului Isus,
E cel ce-a despărțit și ape,
Și norii grei el i-a pătruns.

Sărută urmele de bice,
Ce l-au lovit neâncetat,
În urma rănilor pe spate,
El mântuire-n dar ți-a dat.

Adânci au fost în suferință,
Sărută suferința Sa,
Să ai trăirea prin credință,
Asa cum Domnul o avea.

Sărută pașii jertfei sfinte,
A dragostei fără sfârșit,
A umilinței... prigonirii,
Ce Domnu-aici a suferit.

Sărutul tău... să nu îl vândă,
Cum pe nimic A fost vândut,
Să fie focul de iubire,
Aprins din ce în ce mai mult.

Topește-te de dor sub cruce,
Pe Domnul de-al îmbrățișa,
La pieptul Său sa ai odihnă,
Pe-obrazul blând a-l săruta.

În ochi cu lacrimi fericite,
Să îl privești nesăturat,
În ziua revenirii Sale,
Dar pân-atunci... rămâi curat.
Amin