Biserică trezește-te, ești la apus de soare,
O trâmbiță se-aude, Hristos îndat apare.

De-i crâncenă azi lupta, tu nu te-ngrijora,
Biserică ascultă... El e partea ta.

Ridică-te în grabă, grăbește pasul tău,
Mereu fii pregătită, căci vine Dumnezeu.

Tu nu mai sta în vale, în ea nu ațipi,
Căci somnul este moartea, în moarte vei sfârși.

Deschide bine ochii, și vei putea vedea,
O urmă-nsângerată, spre viață duce ea.

Biserică ascultă, un susur blând, duios,
El astăzi te trezește, e glasul lui Hristos.

E vremea cea din urmă, în pregătire fii,
Să poți să stai la masă, cu Domnu-n veșnicii.

O haină fără pată, cu El se v-a-nălța,
Fă azi o curățire, să poți și tu zbura.

Tu slobozește ura, fii liberă de ea,
Iubește cum odată, Isus Hristos iubea.

Alungă și mânia, ce parcă te-a oprit,
Doar bucuria este, spre tot fără sfârșit.

Iuțimea te desparte, de cer, de infinit,
De Cel care odată, pe cruce s-a jertfit.

Fii blândă-ntotdeauna, plăcută-n toate fii,
Să treci prin încercare, plină de bucurii.

Să nu te-ntinzi pe cale, pe-un așternut frumos,
Căci frumusețea este, în toate doar Hristos.

Să fii tu amăgită, să nu te lași să fii,
De lume-amăgitoare, ce trece prin pustii.

Rămâi pe temelie, biserică mereu,
În adevărul care, e numai Dumnezeu.

Și vei vedea la capăt, cum El va reveni,
Asteaptă-n ascultare, să poat-a te răpi.
Amin