Cum floarea stă-nflorită-n noapte,
Și tu lumină fii în ea,
Pentru acel slăbit în vale,
Căzut sub o povară grea.

Cum un izvor e plin de viață,
Într-un pustiu ce-i secetos,
Să fii și tu pentru-nsetatul,
Ce nu-l cunoaște pe Hristos.

Cum soarele în zori se-arată,
Și-alungă teama... fii și tu,
Acel mereu ce-mbărbătează,
Vreodată el... nu spune nu.

Ales ai fost să fii un sprijin,
Aproapelui ce-i greu rănit,
Să fii samariteanul celui,
Neânțeles, batjocorit.

Cum roua-n ziuă se înalță,
Și tu înalță ruga ta,
Căci cel aici ce mijlocește,
El o cunună va purta.

Adună pietre prețioase,
S-o-mpodobească Dumnezeu,
Căci o valoare-i suferința,
Și tot aici ce este greu.

Cum soarele pe cer străluce,
Să strălucească urmă ta,
Așa cum pe un deal sub cruce,
Isus o urmă îți lăsa.

Întinde mâna cum odată,
El pentru tine a întins,
Și fii ca El... fii luptătorul,
Ce nu se dă nicicând învins.
Amin