Duhul sfânt adeverește,
Că suntem azi fiii Săi,
Chiar de suntem oi, oițe,
Sau doar niște mielușei.

Suferința în tăcere,
Spune cine noi suntem,
Harul Său ne dă putere-n,
Suferință să răbdăm.

Lacrimile ce-s ascunse,
Nume sfânt ele ne-au dat,
Suntem rodul de pe cruce,
Suntem fii de Împărat.

Printr-un legământ cu cerul,
Suntem frați azi cu Hristos,
Cel care în orice luptă,
Este numai glorios.

Sub o cruce mai greoaie,
Doar cu El ne-asemănăm,
Căci în inimă pe cale,
Duhul sfânt noi îl avem.

Nu ne-apleacă nici povara,
Ridicată-i de Isus,
Urma Lui ne stă-nainte,
Alte căi spre ceruri nu-s.

Încercările arată,
Care haină o purtăm,
Și a noastră-naintare,
Spune cine noi suntem.

Și trăirea ce-i văzută,
De acei ce ne privesc,
Poate spune dacă suntem,
Sub un har Dumnezeiesc.

Dacă luminăm în noapte,
Slujitori putem a fi,
Dacă vorba ne e dreasă,
Sfinți putem a ne numi.

Cine are-asemanarea,
Cu Isus în viața sa,
Nume de creștin în viață,
Ca să poarte va putea.
Amin