Chemat să fiu o mărturie,
Prin viață, glas și fapte vii,
Să port lumina bucuriei
În locuri reci și pustii.

Chemat să fiu să spun iubirea
Ce m-a salvat, ce m-a sfințit,
Să arăt lumii fericirea
Ce-n harul Tău eu am găsit.

Chemat să fiu lumină-n noapte,
Când mulți se pierd fără hotar,
Să nu răspund cu vorbe seci,
Ci cu trăirea mea — cu har.

Chemat să fiu un vas de pace,
Să iert, să mângâi, să zidesc,
Să nu mă schimb când lumea tace,
Ci-n Tine, Doamne, să trăiesc.

Chemat să fiu, până la capăt,
Să port credința ca pe-un steag,
Iar când mă chemi la cer, o, Tată,
Să-Ți aduc rodul inimii mele.