Botezul este sărbătoarea
Acelui suflet mântuit,
Care în Jertfa de pe cruce
Credinţa şi-a mărturisit.

Botezul e o mărturie
A unui cuget luminos,
A unui suflet ce trăieşte
Neprihănirea lui Hristos.

Botezul este o pecete
A naşterii din nou, de sus,
A înnoirii făurite
Prin jertfa Domnului Isus.

Botezul e un semn de viaţă,
— Nu semn în carne scrijelat —
Un semn că-n inimile noastre
Hristos e viu cu-adevărat!

Botezul e-o poruncă sfântă,
Ca un dictat dumnezeiesc;
Nu-i datină tradiţională,
Din molitvelnic omenesc.

Botezul e o cufundare
De-a-ntregul, şi cu tot ce-avem,
În moartea lui Hristos pe cruce
Sfârşind trecutul de blestem.

Botezul e şi-o ridicare,
Dintr-un adânc de greu păcat,
Într-un Hristos ce ne-a dat viaţa,
Şi-n slava Lui ne-a îmbrăcat.

Botezul e-un sfârşit de lupte,
Cu omul firii vechi răpus.
Și-un început de viaţă nouă,
Într-o umblare cu Isus.

Botezul este ascultarea
În felul minunat, sublim,
Faţă de Cel ce ne-a dat Duhul
Şi-L toarnă peste noi deplin.

Botezul e o proclamare:
Suntem un Trup pe veci legat,
Şi-avem un singur Domn sub soare,
Isus, ce ne-a răscumpărat!

Botezul e tabloul sacru
Al unui lucru ne'nţeles:
Cum dintr-un hău, dintr-o genune,
Pe mine Domnul m-a ales.

Botezul e răscrucea mare,
Când am spus tare: „Cred și eu...
În Tatăl, Fiul şi în Duhul,
Într-Unul Singur Dumnezeu!”