Aş vrea, Isuse-n mine să Te port
Cum poartă roua razele de soare,
Cum se ascund miresmele-ntr-o floare,
Aşa aş vrea, Isuse, să Te port,
Să fii în mine Chivotul din Cort:
Eu, - inul alb; Tu - slava sclipitoare.

Vreau să Te port în vasul meu de lut,
Cum aş purta comori de nestemate,
De briliante scumpe, fermecate;
Vreau să Te simt, Preasfinte Nevăzut,
Aşa cum se aprind într-un sărut
Atâtea vise-n serile-nstelate.

Aş vrea în mine să Te port mereu
Cum e sămânţa de-arături lipită,
Să dea în spic o roadă aurită
Neprihănirea, - nu din ce sunt eu,
Că-s numai brazdă - Tu ești Dumnezeu,
Și-n spic să-mi fie roada Ta slăvită.

Şi vreau în taina sfintei alipiri,
Eu tot mai mic să fiu şi Tu mai mare,
Până când tot ce sunt pe rând dispare...
Până-mi aduci sublimele simțiri...
Până-mi iei sacul ros al vechii firi...
Şi mă îmbraci în haina Ta de soare.