Mi-ai pus piciorul pe stâncă!
Doamne, știu că nu merit
A Ta sfântă îndurare
Și nici pacea, bunătatea
Și iubirea Ta cea mare
Nu merit să Te apleci
Peste mine, un nimic
Nici din valea neagră a morții
Să mă-ajuți să mă ridic
Că mergând încet pe cale
Am uitat ca să veghez
Și am uitat Lumina sfântă
Ceas de ceas ca să urmez
În târziu când m-am trezit
Împrejur m-am tot uitat
Și am văzut că nu mai sunt
Pe tărâmul luminat
Se făcuse în jurul meu
Ceață groasă-negurată
Atunci mă așezai pe jos
Să te aștept pe Tine Tată
Și am strigat cât am putut
Domnul meu nu mă lăsa!
Iar Cuvântul a prins viață
Luminând cărarea mea
Doamne, astăzi iar m-ai scos
Din adânca, neagra vale
Și prin sfânt cuvântul Tău
Piciorul mi-ai pus pe cale
Mulțumesc cu bucurie!
Cu recunoștință sfântă
Iarăși cu puterea Ta
Mi-ai pus piciorul pe stâncă Amin!