Acum stau în umbra crucii
Și mă-ntreb cum aș putea
Cum să mai trăiesc în lume
Departe de fața Ta

Departe de frumusețea,
Și lumina din Cuvânt
Cum să plece de la mine
Doamne, Duhul Tău cel Sfânt

Cum să nu mai pot a plânge
Când cu Tine-n părtășie
Îmi spui taine neștiute
Din a Ta Împărăție

Cum să nu mai port Pecetea
Care m-a pecetluit
Cum să nu port frumusețea
Numelui de pocăit

Cum o să cobor în valea
Morții, plină de suspine
Dacă nu am strălucirea
Hainei albe de la Tine

Cum să n-am promisiunea
Vieții, dincolo de nor
Căci aici sunt un pribeag
Și străin, și călător.

Nici o zi nu vreau Isuse
Fără Tine să trăiesc
Până ajung în cer la Tine
Vreau doar să mă pocăiesc. Amin