Adu-ți vasul la fântână,
Ca să fie curățit,
Fără curățire este,
Doar un vas ce-i ruginit.

Vino la izvorul vieții,
Ca să fie transformat,
Să nu fii în viață vasul,
Care este sfărâmat.

Adu-ți inima la hrana,
Care este din cuvânt,
Plină doar de bucurie,
Ea să fie pe pământ.

Să ai pace-n ea întruna,
Clocotind mereu în dor,
Adu-ți inima în grabă,
La al vieții viu izvor.

Adu-ți sufletul în fața,
Celui care-ți poate da,
Împlinirea ta în viață,
Ca să ai un rost în ea.

Nu privi-napoi o clipă,
Înapoi vei rătăci,
Vino suflete la Domnul,
Tu odihnă vei găsi.

Adu gândul care zboară,
Jos la crucea lui Isus,
El alungă tulburarea,
Zborul tău să fie-n sus.

El dă norii la o parte,
Netezește calea ta,
Gândului dă aripi sfinte,
Să se poată înălța.

Adu-ți viață obosită,
La Isus... și vei primi,
Mântuire... bucurie,
Vesnicie-n veșnicii.

Doar la El este salvarea,
Doar la El tu vei găsi,
Bogăția ce nu piere,
Harul te va-mbogăți.
Amin