În cer e mare pregătire,
De ziua mare ce va fi,
În Țara unde-i doar iubire,
Când cerul doar va străluci.

Va răsuna în largul zării,
O trâmbiță... căci va veni,
Acel ce nu ne-a dat uitării,
Un infinit va răsări.

În taina celor nevăzute,
Sfârși-vor sfinții în curând,
Căci pe sfârșite este vremea,
Ce este astăzi pe pământ.

În haine albe îmbrăcate,
Ființele s-or înălța,
Acolo unde nu e moarte,
Nici suferința azi ce-i grea.

Se-ntinde masa sus în ceruri,
Bucate-alese stau pe ea,
Acei ce rabdă pân-la capăt,
În frumusețea ei vor sta.

Făptura vie... roditoare,
Va sta la ea cu-al ei Isus,
În Țara plină de lumină,
Acolo unde lacrimi nu-s.

Acolo nu vor fi suspine,
Acolo nu vor fi dureri,
Vor fi doar fericiri divine,
Fără de valuri reci din mări.

Va fi mereu înviorare,
Tristețe-n ceruri nu va fi,
Căci cerul este-o sărbătoare,
Ce niciodat nu va sfârși.
Amin