Răsare raza dimineții,
Cu dragoste mă înconjori,
În fața mea nu stă nici noaptea,
Nici groaza cea plină de nori.

Mă-mbraci cu roua răcoroasă,
Ca să răzbat pustiul greu,
Ajung la malul suferinței,
Isuse... doar prin harul Tău.

Mă-mbraci frumos cu umilință,
Să am asemănarea Ta,
Să fiu mereu plin de credință,
Umil de-oi fi... o pot avea.

Cu inima ce-i scufundată,
În fericire... merg mereu,
Pătruns de raza de iubire,
Pe urma Ta sfânt. Dumnezeu.

Mă-mbraci cu harul Tău sub soare,
Și printre stropii cei fierbinți,
Răbdarea-mi dă mereu răbdare,
E haina celor ce sunt sfinți.

Curată-n clipa strâmtorării,
Plăcută Ție... îmi va da,
Lumină-n orice-mprejurare,
Doar Tu lumină poți a-mi da.

Mă-mpodobești cu suferință,
Să am un suflet doar frumos,
N-am teamă-n vremea de pe urmă,
Pe-oriunde sunt... trec glorios.

Mă-mbraci cu zâmbet în durere,
Doar Tu-mi poți fi Vindecător,
În încercare-mi ești salvare,
În grea durere... Salvator.

Ce minunat este din ziuă,
Cu Tine eu să mă trezesc,
Pe stropi de rouă-mi pun iubirea,
Să-ți spună cât eu te iubesc.

Se-nalță-n răsărit de soare,
La glasul Tău când poruncești,
Ce minunat ești Tată Doamne,
Cu-a Ta-ndurare mă-nsoțești.
Amin