Ai sădit un dor în mine,
Ca să-l pot avea mereu,
Arde focul lui întruna,
După Tine Domnul meu.

Dar și dragostea măreață,
Crește-n mine ne-ncetat,
Floarea ei mă-mpodobește,
Nu mă lasă că să tac.

Cânt iubirea Ta vioaie,
Cum e roua-n zori de zi,
Inima îmi răcorește,
Ca să pot mereu iubi.

Îmi dă aripi de iubire,
Să mă-nalț spre loc ceresc,
Minunată este viața,
Căci pe Domnul îl iubesc.

Mă alini cu-a Ta putere,
Care mă trezește-n zori,
Nu mai simt nici-o durere,
Simt mereu doar calzi fiori.

Copleșit sunt totdeauna,
Doar de bunătatea Ta,
Printre stele azi mă poartă,
Dragostea ce mă-ntocmea.

Mila Ta mă ocrotește,
Nu mă lasă a cădea,
Inima îmi întărește,
Ca să pot mereu cânta.

Ea ridic-a mea privire,
Chiar si-atunci când obosit,
Merg pe urma ce-ai lăsat-o,
Când urcai batjocorit.

Soarele mă încălzește,
Cu-ale Tale raze vii,
Mi-ai făcut cărarea vieții,
Plină doar de bucurii.

Mă desfăt în Tine Doamne,
Câte zile-oi mai avea,
Duhul Tău mă însoțește,
Cerul stă în fața mea.
Amin