Pune-mi inima lângă inima Ta
Învaț-o să stea,
Să tacă
Din clipele ce vin și pleacă
Să aleagă pacea,
Liniștea curată.
Să se oprească ceasornicele toate,
Să înțeleg
Pentru ce alerg.

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să poată învăța
Ce e iubirea,
Să știu cum se simte, cum se oferă
În schimbul a nimic
Și nu așteaptă
Nici cea mai mică răsplată.
Cu cât se consumă,
Cu atât e mai plină...

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să-nvețe de la ea
Înțelepciunea
Și număratul clipelor pierdute.
Să-mi fie trezire și reper,
Sfătuitorul meu din cer.
Să-mi fie lumină
Într-o minte senină.

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să-i simt pulsul, bătaia,
Durerea
Pentru o lume ce moare în păcate,
Crezând în libertate,
Iubind robia.
Aleargă cu grabă-nspre moarte
Fără să știe
De veșnicie.

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să iubesc ascultarea,
Crucea —
Tu însuți ai spus că nu este grea,
Că porți
O parte din ea
Pentru binecuvântarea mea.
Modelează-mi voința,
Reziliența.

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să-Ți înțeleg lucrarea,
Să fac parte din ea,
Pentru Împărăția ce are să vie,
Ca un sfârșit a tot
Și-un început
În inima celor ce nu au știut
De marele dor —
Un Mântuitor.

Pune-mi inima lângă inima Ta
Să-Ți simt așteptarea
Și bucuria
Cu care ai să vii într-o zi pe un nor, Înălțându-ne
Într-un zbor
Spre locul în care credem că-i bine,
Cu Tine-n
Desăvârșire.