Cu ochii plini de strălucire,
Care spre zări mereu privesc,
Aleargă azi spre cer creștinii,
Pe Domnul care îl slujesc.

Ce minunată fericire,
I-așteaptă dincolo de nori,
O primăvară cu iubire,
Ce-așterne-n cer un drum cu flori.

Cu inimile-nviorate,
Iubesc aprins porunca Sa,
Ascultătorii de cuvântul,
Care putere poate da.

Plini de iubire stau și-așteaptă,
Să vină Mirele Isus,
Neclătinați sunt ei de vremuri,
Ce sunt azi ele la apus.

Cu dor în piept urmează glasul,
Care răsună-n zori de zi,
Nu se abat, au o dorință,
În cer cu Domnul lor a fi.

Doresc s-ajungă-n ziua care,
Pe nor cum vine-l vor vedea,
În ziua cea de sărbătoare,
La cer când El îi va-nălța.

Cu pas grăbit aleargă astăzi,
Acele suflete ce plâng,
Căci ele știu... le-așteapt-un capăt,
Care va fi numai un cânt.

Va fi un soare-n răsăritul,
Ce-și are doar un început,
Pentru acei care în Domnul,
Prin valea morții... au crezut.

Privind mereu doar înainte,
Nu se opresc în drumul lor,
Au înțeles deșertăciunea,
Folosul ei ce-i trecător.

În fața lor stă zare-albastră,
Ce-ascunde-un veșnic infinit,
Spre el aleargă azi creștinii,
Care spre ceruri au pornit.
Amin