Bogăția mea Isuse,
Harul meu îmbelșugat,
Ești splendoarea vieții mele,
Calea către locu-nalt.

Tu ești soarele și luna,
Ce-nsoțesc ființa mea,
Ești comoara prețioasă,
Lumea ce n-o poate-avea.

Fericirea mea Isuse,
Dragoste mi-a dăruit,
Jertfa Ta, cea de pe cruce,
Ca să fiu azi mântuit.

Mi-ai deschis prin ea o cale,
Către locul cel frumos,
Unde-o-ntreagă veșnicie,
Voi cânta imn glorios.

Tu ești Doamne frumusețea,
Zorilor ce le zăresc,
Zi de zi când eu pe calea,
Către Tine... obosesc.

Tu mă faci să uit durerea,
Încercărilor ce vin,
Tu-mi ești dulcele când viața,
Vine cu al ei suspin.

Tu mi-aduci putere Doamne,
Prin furtuni să înfloresc,
Să veghez prin val de mare,
Pân-la capăt să vâslesc.

Ca să te-ntâlnesc pe Tine,
Când pe nor vei reveni,
La un capăt de cărare,
Greul când se va sfârși.

Binecuvântare sfântă,
Pentru mine doar Tu ești,
Din răcoarea dimineții,
Când spre mine Tu privești.

Slava Ta nemuritoare,
Mi-e nădejde-n vreme grea,
Harul Tău îmi dă tărie,
Ca să pot înainta.

El îmi dă mereu speranță,
Harul Tău... odihna mea,
Am doar zile fericite,
Căci mă-ndrept spre slava Ta.

Bucuria mea Isuse,
Tu mă-nviorezi mereu,
Ce frumoasă este viața,
Când îl ai pe. Dumnezeu.
Amin