Aștept să vină-ndată Domnul,
Din răsărit pănă-n apus,
Doar ridicată mi-e privirea,
Să nu pierd clipa când de sus,
În haine albe strălucite,
Al meu Iubit va reveni,
Aștept... aștept mereu eu clipa,
Când ceru-ntreg va străluci.

Aștept sa vină Salvatorul,
El de la moarte m-a salvat,
Iubirea Lui aprinde dorul,
Să pot păși neclatinat,
Pe urma plină de suspine,
Lasată-n grele suferinți,
Ea este calea spre vecie,
E numai pentru cei ce-s sfinți.

Aștept o zi de bucurie,
O zi în care vom intra,
Pe porți înalte doar de aur,
Un cântec când va răsuna,
Un cânt de glorii și mărire,
Cei sfinți la cer când s-or' nalța,
Ei astăzi luptă lupta bună,
Privind mereu spre Sala Sa.

Aștept să vină răsăritul,
Acelor clipe ce vor fi,
Un început al veșniciei,
Vre-o dată ele n-or sfârși,
Atunci voi fi cu El în slavă,
În Primăvara cea cu flori,
Ce nu vor vesteji vre-o dată,
Căci veșnicia-i după nori.

Ce minunat va fi în ziua,
Când soarele v-a răsări,
Un infinit, o veșnicie,
Pe ceruri doar va străluci,
Sub raze vii îmbietoare,
Vom odihni la pieptul Său,
Acolo unde-i doar iubire,
Iubirea este Dumnezeu.

Vom sta la masă cea întinsă,
O veșnicie va dura,
O fericire-armonioasă,
Doar pace-n ceruri vom afla,
Mai e puțin și vine Domnul,
L-aștept în inimă cu dor,
Va împlini un vis ce astăzi,
Spre nemurire este-n zbor.
Amin