Privește spre cruce, privește spre viață, privește spre ziua curând ce va fi,
E astăzi la capăt o grea suferință, ce luptă ființe să ducă-n pustii.

Privește spre ceruri să vezi izbăvirea, nădejdea să-ți fie o haină mereu,
Și plin de credință mergi doar înainte, căci iată... te-așteaptă al tău Dumnezeu.

Privește spre raza de soare-aurie, ea norii străbate lumină să-ți dea,
Sub nori să n-ai teamă căci vremea ce trece, îi duce spre vale să poți tu vedea.

Cu inima-n floare să ai bucurie, privind izbăvirea ce-ndată va fi,
Așteaptă-n tăcere în focul iubirii, căci dragostea-i calea spre ce va veni.

Privește spre jertfa ce-adusă odată a fost pentru tine să fii tu salvat,
Să nu-ți fie-n murmur aici alergarea, întruna să ai doar un cuget curat.

Cu haina curată să fii strălucită, mireasă aleasă ai fost pe pământ, să nu lași să-ți clatine gândul o clipă, o vreme ce azi e bătută de vânt.

Privește-n tăcere cum zorii se-arată, e-atât azi de-aproape... curând va veni,
Mereu stai de veghe, răpirea-i odată, o singură dată o clipă va fi.

Să ai o credință în inimă vie, e calea ce urcă, crezând vei vedea,
Acea revenire ce-i mult așteptată, privind doar așteaptă spre cer a zbura.
Amin