GÂNDURILE MELE
Azi am citit ceva frumos și am plâns,
Dar dintr-o dată plânsul s-a transformat în râs,
Sunt mamă, am trei băieți, am trei comori, sunt fericită,
Iar astăzi, stau în rugă și cerului îi mulțumesc, sunt împlinită.

Băiatul meu nu-mi aparține, mi l-a furat o fată,
Dar nu m-am supărat, e limpede, tot se întâmpla odată,
Mă bucur că nu-i noră, eu noră nu-mi doresc,
E fata mea, din suflet îi spun că o iubesc.

Meleaguri depărtate azi mi-au furat băiatul,
E tristă depărtarea, am rămas cu oftatul,
Căci dorul este mare, în rugă eu îl port,
Ca mamă, depărtarea, eu simt că n-o suport.

Chiar dacă e cu mine, e puiul meu cel mic,
Îl port în rugăciune, eu nu-i pot da nimic,
Dar Dumnezeu din ceruri eu vreau să-l ocrotească,
Ca Dumnezeu nu poate nici mama să iubească.

Eu nu mai cer nimic, prea multe am primit,
Cadou dumnezeiesc și de neprețuit,
Este nepoata mea, o fată ca o floare,
Eu nu mai cer nimic, ce mai pot cere oare?

Dar stau în rugăciune, căci multe vor mai fi,
Eu le aștept pe toate, îi am pe ai mei copii,
Darul suprem de sus, eu nu l-am meritat,
Doar Dumnezeu e bun, m-a binecuvântat.
Emilia Dinescu