1. Decât ruda-ndepărtată, mai bine prietenu-n sat,
e mai bun puținul astăzi decât multul depărtat.

2. Ce nu vrei a ști dușmanul, la prieten să nu spui,
tu când nu-ți poți ține gura,
cum să-i ceri s-o țină, lui?

3. Vechiul prieten e asemeni câinelui crescut la casă:
treaz și credincios rămâne pe-orice vreme furtunoasă.

4. Fă-ți prieteni noi câți poți,
dar cei vechi păstrează-i toți,
căci prietenii-ncercați
sunt adevărații frați.

5. Bunul prieten e ca vinul ce cu cât se învechește
gustul și mai bun și-l face,
prețul și mai mult și-l crește.

6. Nu te însoți cu hoțul! - Câți au să te vadă toți,
nu-i vor zice lui om vrednic
- ci-o să-ți zică ție hoț.

7. La nevoie se cunoaște care-ți este prieten bun,
până nu ajungi în lipsă mulți de prietenie-ți spun.

8. Prietenul ce-a stat cu tine în necazul cel mai mare
ți-a fost frate, să-i fi frate pân-la ultima suflare.

9. Omul fără nici un prieten e ca stânga fără dreaptă,
când e mai în mare lipsă strigă și-n zadar așteaptă.

10. Prieten bun ți-acela care mustră greșurile tale,
nu acel ce lingușește lăudându-ți orice cale.

11. Un singur vrăjmaș îți poate nimici cu-al urii foc
cât o mie de prieteni nu-ți mai pot clădi la loc.

12. Prietenii nu totdeauna pot fi sinceri - sau nu vor,
dar dușmanii-s totdeauna sinceri în pornirea lor.

13. Om fără dușmani pe lume nimeni nu poate să fie
numai să n-aibă dreptate cel ce-i poartă dușmănie.

14. Despre prietenii tăi buni
glume proaste să nu spuni,
că pe mulți prieteni în lume
poți să-i faci dușmani din glume.

15. Dacă vrei să nu te știe ce-ai făcut, dușmanul rău,
nu vorbi despre acesta nici prietenului tău;
căci dușmanii n-au de unde să te știe ce-ai făcut
de n-ai spus întâi la prieteni tu ce trebuia făcut.

16. Pe lângă lemnul cel uscat se-aprinde și cel verde,
pe lângă prietenul stricat, copilul bun se pierde.

17. Nu-i trandafir fără vreun spin
nici om numai de daruri plin,
și lângă cel mai drag parfum
mai e și ceva - nu știu cum.

18. Nu-i pădure-n lume fără uscături,
nu e gard să n-aibă ochiuri și spărturi,
nu-i izvor să n-aibă vreo baltă-n jur,
nici prieten nu e fără vreun cusur.

19. Ghioceii cei mai mândri deseori din spini i-aduni,
deseori prin cei din urmă afli frații cei mai buni.

20. O sculă sau o cârpă bună și din gunoi să le ridici,
pe omul cel ales ridică-l chiar când îl afli-ntre cei mici;
talentul, cinstea și virtutea, cinstește-le, că sunt comori
atât de rar împreunate în unul, printre muritori.

21. Fugi de prietenia celor leneși și risipitori,
că din zi în zi cu dânșii tot mai spre abis cobori,
tot mai spre rușine-aluneci, până când te prăbușești
- de cei răi și de-a lor drumuri ca de foc să te ferești.

22. Însoțirea cu cel rău
strică bunul nume-al tău,
vina și rușinea sa
ruinează cinstea ta.

23. Prietenia cu stricații strică bunul obicei
și deprinderile rele se învață de la ei.

24. Cel cu care te-nsoțești
te arată cine ești,
că de n-ai umbla să bei
nu te-ai însoți cu ei,
și de n-ai iubi ce-i rău
ar fi altul drumul tău.

25. Când legi prietenii cu lupul stai cu bâta-n mână treaz
- de la cel rău, chiar și prieten, n-aștepta decât necaz.

26. Umblă des pe calea casei prietenului tău iubit,
buruienile și spinii cresc pe drumul părăsit.

27. Nu călca prea des nici pragul cel mai drag și mai dorit
ca să nu-l urăști de tine și să-i fi nesuferit.

28. Calul bun se vede numai la suiș
sabia cea bună numai la tăiș,
ziua cea frumoasă numai după-amiaz,
prietenul cel sincer numai la necaz.

29. Când ți-e fața abătută
frate-i cel ce ți-o sărută,
când e veselă și-i bine
ți-o sărută orișicine.

30. Cine prea se-ncrede-n alții deseori se-nșeală,
sunt puține adevăruri, multe-s doar spoială.

31. Când omul pierde drumul apucă orice căi,
când leapădă părinții găsește prieteni răi,
când își trădează soțul găsește-un prag străin,
- nu-i viață otrăvită de-un mai amar venin.

32. Când se rupe o verigă se desface lanțul bun,
cel ce face dezbinarea face-o crimă de nebun.

33. Nu fii prieten niciodată cu-un nedrept și mincinos:
el e schimbător ca vremea urmărind al său folos;
dacă n-are el nici cinste, nici rușine, nici cuvânt,
ce-ar mai fi pe lume oare să-i dea preț și crezământ?

34. Prietenul adevărat
nu-l cunoști când ești bogat,
ți-l trimite Dumnezeu
numai când ajungi la greu.

35. Prietenia se păstrează mai puțin prin ce-a primit
ci mai mult prin ce așteaptă încă de la cel iubit’
mai puternică-i speranța într-o inimă, ades,
ca recunoștința care-i numa-n sufletul ales.

36. E-o plăcere să vezi ochii celui care ieri i-ai dat,
până când recunoștința c-a primit nu s-a uitat.

37. Cât ne mângâiem atuncea când un prieten drag găsim
alipit de noi, - și-n totul sufletul i-mpărtășim,
- o iubire-atât de mare și un dar atât de sfânt
numai la izvorul dulce, însă nu altunde sunt...

38. Fă-ți prieteni cu-ajutorul bogățiilor nedrepte
ca în Corturile Vieții răsplătirea să te-aștepte.

39. E firească frica morții: - prea puțini prieteni sunt
care pot iubi statornic - și prea mulți luați de vânt.

40. Cugetă la slăbiciunea prieteniei omenești
ca să nu te-ncrezi prea tare, azi, în cel cu care ești.

41. Rară-i inima ce poate bate orișicând la fel,
rar e prietenul ce are, neschimbat, iubirea-n el
prietenia-adevărată, fiul meu, pe lume nu-i
numa-n Adevăr o afli - și-n vreunul din ai Lui.

42. Sufletul bun e-un prieten înțelept și credincios
- decât tot avutul lumii e mai scump și prețios.

43. Față de un prieten dulce, tu să ai, în vremi amare,
bunătatea nesfârșită - și iubirea cea mai mare.

44. Când se află-n vremuri bune
omul crede și nu crede.
Prietenia credincioasă numai la necaz ți-o vede.

45. Dacă ți-ai făcut prieteni dintre cei aleși și sfinți
- ești dator să nu mai bănui
a-lor gânduri și dorinți!

46. Rana ce ți-o face-acela ce-l iubești și te iubește
nu se vindecă cu totul cât trăiești - și cât trăiește.

47. Nu spune nimănuia
ce crezi
și ce gândești,
de-acel al cărui frate și prieten spui că ești.

48. Dacă vreți ca fiul vostru să se-aleagă ca cinstit,
urmăriți-l unde umblă și ce prieteni și-a găsit,
faceți-l să aibă prieteni numai dintre credincioși
și-i vor fi toți anii vieții vrednici, harnici și frumoși.

49. Dacă ți-ai ales prieteni dintre cei legați de-avere
și dorești să-i ai prieteni
- niciodată nu le cere.

50. Calul bun îl vezi când trage la povară,
- nu când paște;
pe adevăratul prieten, doar la greu îl poți cunoaște.

51. Frumosul trage la frumos,
cel credincios, la credincios,
cel bun va trage la cel bun
- iar un nebun, tot la nebun.

52. Prietenia credincioasă cere-o-ncredere curată
ele vor trăi-mpreună sau se-nmormântează-odată.

53. Unde n-ai frați și prieteni, n-ai nici calde bucurii
- bucuriile sunt numai între-ai dragostei copii.

54. Să nu-ți faci pe nimeni prieten niciodată până-ntâi
nu mănânci cu el pe-o masă
și nu dormi pe-un căpătâi.

55. De ne-am lepăda de prieteni pentru orice supărare,
care prietenie-n lume ar mai fi să țină oare?

56. Este mare lucru, frate, să ai frați în jurul tău,
între ei te nalți spre bine,
fără ei cobori spre rău.

57. Oglinda cea mai bună e-un frate-adevărat,
el spune adevărul cu cugetul curat,
el spune adevărul cu gândul credincios
mânat numai de grija să-ți fie de folos.

58. Să nu-ți poți lăsa vreodată prietenu-n nevoie
ai voie să mori cu dânsul, dar să-l lași n-ai voie.

59. Frați și prieteni pot fi numai cei ce-amaru-l împărțesc,
nu-și iau parte la durere decât cei ce se iubesc.

60. Cel ce-ntotdeauna cere
e privit cu neplăcere
chiar când e prieten - cui
tot și-ntinde mâna lui.

61. Cine cere ce-i prea greu
va fi refuzat mereu,
cine cere mai așa
tot s-alege cu ceva.

62. Toți cârmuitorii lumii sunt bănuitori văzând
prietenii și-nțelepciunea între oamenii de rând;
prea mulți înțelepți ori prieteni
pot căuta la tronul lor,
de aceea orice rege este-n veci bănuitor.

63. Poți a-l câștiga pe-un prieten
printr-o dragoste cinstită,
pe-un dușman ori prin putere
ori prin minte iscusită,
pe un lacom prin cadouri,
pe-o femeie prin iubire,
pe-un învățător prin cinste,
pe-un tiran prin lingușire,
pe un prost printr-o poveste,
pe-un nebun prin câte toate,
pe-nțelept prin ascultare,
și pe toți - prin bunătate.

64. Înțeleptul și-amintește de prieteni totdeauna,
prostul și-aduce-aminte
numai când l-a prins furtuna.

65. De nu vrei să ții pisică - vei avea șorecărie,
de nu vrei un bun prieten
vei avea, stricați, o mie.

66. Cel cu numai o cămașă - să și-o spele cât mai des,
cel cu numai un prieten, să-i arate-un preț ales.

67. Cine n-are pâine
să nu țină câine
- ții la prietenie?
- dă-i cu bucurie!

68. Mai târziu ori mai devreme,
mai departe sau aproape,
ai nevoie de-orice mână din vreo vale să te scape,
de aceea fă-ți prieten pe oricare om din cale
că nu știi în care vreme
și-n ce loc te-așteaptă-o vale.

69. Chiar când ai cincizeci de prieteni
și-ți dau sfaturi iubitori,
sfătuiește-te și singur când să urci sau să cobori.

70. Și cel mai cuminte prieten trebuiește sfătuit,
nu-i pe lumea asta nimeni întru tot desăvârșit.

71. Fericită-i părtășia celor binecuvântați,
dragostea adevărată i-a făcut surori și frați,
când același gând i-animă și-n același fel trăiesc
tot ce se petrece-acolo e la fel cu ce-i ceresc.

72. Fiule, viața-ntreagă caută zi de zi cât poți
ori cu câți vei fi-mpreună prieteni să ți-i faci pe toți.

73. Nici o mie de prieteni nu-s prea mulți de-ar fi să ai,
nu ști care te ajută, nu ști peste ce rău dai;
dar vrăjmași, chiar numai unul e prea mult dacă ți-l faci,
dacă-l ai, fă tot ce-i bine și cinstit, ca să-l împaci.

74. Să nu-ntoarceți niciodată pentru ură iarăși ură,
ci la vorba de ocară să răspundeți cu căldură,
că de multe ori pe-un dușman când cu dragoste-l împaci,
cu iubire răspunzându-i - prieten bun din el îți faci.

75. Două suflete-n același trup e prietenia,
doi simțesc dar totdeauna una-i bucuria.

76. Pe-orice semen totdeauna cu iubire-l înfășoară,
o comoară nu-i un prieten
dar un prieten e-o comoară.

77. Fără cei iubiți și-n locul cel mai drag te simți stingher,
fără scumpii mei, Isuse, n-aș dori să fiu în cer.

78. Prietenia-adevărată
nu sfârșește niciodată,
căci ea-n inimă va fi
și cât ea vă dăinui...
- dacă moare undeva
ea n-a fost atunci așa.

79. N-ajung ani de zile-adesea ca un frate să găsești,
însă e de-ajuns o clipă ca să-l pierzi, de nu-l grijești -
de aceea ia aminte, cruță-ți frații cei iubiți
căci adevărații prieteni nu mai pot fi-nlocuiți.

80. Suprema formă de iubire la credincioși, e-a fi uniți,
Lumina cine o iubește, iubește și pe-ai ei iubiți,
îi va iubi pe toți, fierbinte pe toți, din orice neam și loc,
pe cei de-aproape, de departe, pe slabi sau tari
cu-același foc.

81. Adâncește-mi părtășia cu cei dragi, Cuvinte Sfânt,
și aici și-n cer cu-aceeași dragoste și legământ,
vreau și-aici și-n ceruri frații tot mai dragi să-i pot avea,
după dragostea de tine, ei îmi sunt comoara mea.

82. Fiii mei, frăția sfântă vouă să vă fie cult:
dac-un suflet vă iubește, voi iubiți-l și mai mult,
că nu veți putea fi-n totul și cu-adevăratul frați
dacă nu puteți fi-n viață prieteni buni și-adevărați.

83. Fie-ți scumpă prietenia, neamul tău și casa ta,
cu evlavie le caută câte zile vei avea,
fericirea nu-i niciunde ca în ele, când smeriți
într-un duh și gând cu toții
împreună vă iubiți.

84. Bucuriile niciunde nu-s ca între frați de vii,
numai frații de-o credință îți sunt frați pe veșnicii.

85. Nicăieri ca-n prietenie drumul nu-i așa ușor,
Adevărul mai aproape și mai binevoitor
mila lui cu duioșie, bucuriile mai mari...
- dar comorile acestea sunt din ce în ce mai rari.

86. Sufletele credincioase totdeauna se-nțeleg,
simțământul părtășiei între inimi când e-ntreg
totul e adânc atuncea, liniștit și plin de har,
totul este sfânt și tainic și plăcut ca un altar.

87. Nu dori să-l vezi om mare pe prietenul iubit,
căci când va ajunge mare îl vei pierde negreșit.

88. Nu lega prietenie unde nu ți-e potrivire
ori de duh, ori de credință, ori de rang și pregătire;
prietenia încheiată unde nu se potrivește,
cu dezgust întotdeauna și cu ceartă se sfârșește.

89. Când dorești prietenia sinceră și-adevărată,
printre cei de-un duh cu tine și de-o-nvățătură-o cată.

90. Fiul meu, tu cu stricații nu te-mprieteni nicicând,
prietenia lor cu tine te va nimici curând,
ei sunt prieteni doar să strice, iar de tine se slujesc
să le-ajuți sau să le-acoperi stricăciunea ce-o trăiesc.

91. Nu-ți lăsa învățătura și credința ta dintâi
pentru una ce-o aduce vreun om fără căpătâi.

92. Păstrați cu orice preț iubirea și unitatea dintre frați,
pentru nimica niciodată, să nu ajungeți dezbinați,
că nu-i nici un motiv pe lume, nici cel mai sfânt și-ntemeiat
să poată-ndreptăți păcatul ce-l faceți că v-ați dezbinat.

93. La cărare câteodată poți întoarce și-o găsești,
prietenul ca și credința, le pierzi când le părăsești.

94. Fapta rea-ntre noii prieteni îți ajunge-un trist ecou
și cum lași tu calea bună, vor lăsa ei prieten nou.

95. O, fiii mei, nu-n ura lumii, nici în prigoane și-n nevoi,
primejdia pierzării voastre e-n dezbinarea dintre voi.

96. Iubirea, Cinstea și-Adevărul de le iubiți, copiii mei,
atunci oriunde-s frații voștri, voi mergeți și cântați cu ei,
că nu e nicăierea cerul și cu pământul mai unit
și nu-i nici har ca părtășiei și unității dăruit.

97. Omul care poate s-aibă zeci de prieteni, toți la fel,
cred că n-are niciodată un bun prieten lângă el.

98. Nicicând omul nestatornic nu va fi un frate bun,
nu te-ncrede niciodată în așa un om, îți spun,
căci din prietenia asta vei rămîne negreșit,
când ai să te-ncrezi mai tare, rușinat și păgubit.

99. Totdeauna prietenia cu un om supărăcios
numai pagubă ți-aduce, nu-ți aduce vreun folos.

100. Câți ușor ți-ajung prieteni - și dușmani ți-ajung ușor;
ocolind prietenia, scapi de dușmănia lor.

101. De cel prost și rău ferește-ți totdeauna drumul tău
căci e rău și ca prieten, dar dușman e și mai rău!

102. Nu-ți face niciodată casă - ascultă, fiul meu, ce-ți spun
decât lângă-o fântână bună și numai lângă-un frate bun,
c-acestea cu nimic în lume nu poți să le înlocuiești
cât prețuiesc acestea afli doar când în flăcări te găsești.

103. A cânta urechii surde,
a cerși la om zgârcit,
sau a plânge la o piatră
- timp zadarnic irosit.

104. Din fântâna depărtată
nu-ți stingi focul niciodată,
nici cu fratele străin
n-o să ai în veci alin.

105. Ajunge o măciucă la carul plin de oale,
ajunge o mustrare pe cel simțit să-l scoale.

106. Cine frații și-i lovește
- îl ajută pe dușman, -
- pe Hristos Îl răstignește
- și cinstește pe satan.

107. Cel ce vinde frații - crede mai de preț ce ia pe bani
decât ce ia pe viață, pe-al lui suflet, pe-ai lui ani,
prețuiește numai banul câștigat acum ușor
și nu vede că-și dă morții sufletul nemuritor.

108. Doar când recunoști Iubirea
- vezi că toți ceilalți ți-s frați
și că toți sunt ca și tine,
fericiți sau disperați.

109. Nu armele sau banii ți-aduc vreo biruință,
ci prietenii și fiii și frații de-o credință.

110. Dacă vezi un om ce poate a-l nedreptăți pe-oricine,
fi-i frate,
și ferește-l cum te-ai apăra pe tine!

111. Unde sunt albine, vei afla și miere,
unde-s fii ai milei afli mângâiere,
unde-s fiii jertfei afli bunătate,
- unde e iubire, vei afla de toate!

112. Dacă inima va plânge, plâng și ochii lângă ea,
- părtășia nu te lasă singur în durerea grea.

113. Orișicare pot da sfaturi - însă ajutor puțini
- prin aceasta cunoști frații,
prin aceasta pe străini.

114. Rudă mi-e cel ce-mi ajută,
frate cel ce-mi face bine,
mamă mi-e cea ce-are milă când e cel mai rău de mine.

115. Fierul tot pe fier s-ascute,
mâna tot pe mână spală,
fratele la frate merge la necaz și la-ndoială,
mila tot la milă trage și iubirea la iubire
- fericit e-acel ce-și află inimă pe potrivire.

116. Aceluia-i spun tată care-mi aduce pâine,
- căci cel mai mare bine tot dragostea rămâne.

117. Noi suntem legați de alții - nu e nimeni fericit,
decât când se simte frate cu oricare, și unit.
Cine este rupt de alții și se vrea numai pe el,
va trăi ca un netrebnic,
va muri ca un mișel.

118. Unitate și frăție ai cu cei cu care ești
și cu care și durerea și iubirea s-o-mpărțești,
bucuria-adevărată n-o să afli fără ei
și chiar dacă ai afla-o să n-o guști
și să n-o vrei!

119. Nu există încercare să nu poată fi răzbită
dacă frații trec printr-însa într-o dragoste unită.

120. Unul singur - cât de tare - e zdrobit de vreo furtună,
dar cei slabi stau în picioare dac-o-nfruntă împreună.

121. Mai mulți ochi tot văd mai bine decât numai doi,
oricum,
fericită-i unitatea cu acei de-un crez
și-un drum.