Nebunul care râde când focul s-a întins
e mai nebun ca cel-lalt nebun care-a aprins.
Când lauzi răul unui copil în prag de viață,
ești ucigaș, asemeni acelui ce-l învață.
Când te duci la vânătoare fără câine credincios,
puțini iepuri duci acasă -
fără minte, nu-i folos!
Când lucrezi fără unelte obosi-vei îndoit,
când lucrezi fără de minte - vai de-al lucrului sfârșit.
Cine cheamă cocostârcii, trebuie să aibă broaște
- când îți faci cu domnii treabă,
mult din ce-ai o să se-mproaște!
Cu cel prost nu mergi departe,
c-un nebun nu umbli bine
- când ai de făcut o treabă, vezi întâi
de ai cu cine.
Nu tai creanga groasă c-o secure mică,
nu faci treabă bună cu om de nimică.
Cui îi place să muncească nu va sta nepăsător
ci va pune oricând mâna spre un ban, sau ajutor
- numai cel nebun și leneș șade bleg și nesimțit
unde sunt atâtea treburi, de-nceput sau de sfârșit.
Treaba care nu-i sfârșită e ca mânzul fără coadă,
totdeauna cine trece numai asta o să-i vadă.
La timp, o cusătură te va scuti de-o sută,
mereu crește spărtura lăsată necusută,
mereu se-ntinde rana rămasă nelegată
și vine-o zi când sigur, ce vrei, n-o să se poată.
Fii cu grijă când legi nodul să se poată dezlega,
nu-i nimic pe lumea asta să rămână-n veci așa.
Pentru-un cui poți pierde o potcoavă mare,
pentru o potcoavă - calul pe cărare,
pentru-un cal se poate pierde-un călăreț
- cele mai mici lucruri au un mare preț.
Cel care-și mănâncă grâul până încă-i verde
își va risipi și pâinea și sămânța-și pierde,
cel ce-și cheltuie câștigul până nici nu-l are,
e-un nebun - și-o să sfârșească în rușine mare.
Nu petrece sărbătoarea înainte de ajun,
cel nepotrivit cu vremea este socotit nebun.
Să dai sfaturi tuturora, dar chezaș să nu te pui,
că ușor te-nvinuiește unul, de prostia lui.
Sfatul bun, adesea-n lume în zadar se irosește
înțelepții n-au nevoie, iar nebunul nu-l primește.
Urmează numai sfatul cu care plângi pe drum
și nu acel cu care râzi nebunește-acum,
căci cel care te face să plângi - te-ndreaptă bine
dar cel cu râs, te duce la blestem și rușine.
Cine nu gândește singur
și nici sfatul bun nu-l ține
e-un nebun de nici o treabă
- până-n veac n-ajunge bine.
Celui înțelept i-ajunge un cuvânt - și-l înțelege,
dar cel prost dintr-o mie cu nimica nu se-alege.
Celui care înțelege nu-i nevoie să-i spui multe,
celui care nu-nțelege, mii de spuse n-o s-asculte.
Nimeni nu-i mai surd ca omul care nu vrea să audă,
pentru-acela e degeaba orice lacrimă și trudă,
pentru-acela e zadarnic orice preț și orice vrere
în surzia-i nebunească, el se-ntunecă și piere.
Cine vede ce e bine dar alege ce e rău,
face nebunia numai înspre nenorocul său.
Un prost cu carte - și mai prost e
decât un prost din cei de jos,
ferește-te de el, c-acela-i și-nchipuit
și ticălos.
Cine nu vrea să primească ce l-a sfătuit iubirea
va ajunge să înghită ce-i va da nefericirea.
Nebunia este noaptea duhului orbit de rele,
noaptea asta-i cea mai tristă
- nici cu lună, nici cu stele.