Ce bine-i lângă Domnul, a Sa iubire sfântă, ce este fără margini, văzută-i zi de zi,
Ce bine e cu Domnul, lumina Să străpunge, și norii de aramă, sub ea putem păși.

Ce bine e sub harul, un cer ce îl revarsă, e darul fără plată, cu toți ce l-am primit,
Atunci când pe o cruce, murea un Domn al slavei, tacut... plin de iubire, ca și un Miel jertfit.

Ce bine e sub ploaia, ce-aduce o mireasmă, de flori de primăvară, ce nu vor vesteji,
Sub picuri plini de milă, ca roua-n dimineață, urcăm zburând spre locul, ce nu se va sfârși.

Ce bine e cu Domnul, cu El... e fericire, cu El doar lin e zborul, cu El... e minunat,
Iubirea Sa măreață, ne-aduce izbăvire, ne-aduce biruință puterea de-Mpărat.

Ce bine e sub raze, de soare ce răsare, ce este-o călăuză, din zori pană-n apus,
Și-n noapte e lumină, căci stelele pe ceruri, ne luminează urmă, lăsată de Isus.

Ce bine e cu Domnul, când Duhul sfânt coboară, când inimi cercetează... ne face fericiți,
Ne umple de nădejde, ne dă speranță vie, și știm că noi la capăt vom fi de El răpiți.

Ce mare frumusețe, mereu ne înconjoară, ce mare bucurie, e lângă Dumnezeu,
O dragoste mai mare, nu vom găsi vre-o dată, ea este numai una, pe culmi de empireu.

Cu El de vom rămâne, vom întâlni iubirea, la orice pas în viață, e dragoste Isus,
Și dragostea... e calea, ce-și are ea sfârșitul, acolo unde lacrimi, sau suferințe... nu-s.
Amin