Ascult-a Mea învățătură,
Aminte ea la gura Mea,
Căci Eu vestesc înțelepciunea,
Cea din vechime este ea.

Ce am vorbit întâia oară,
Și-n vremi din urmă voi vorbi,
Copiilor... căci vreau doar Mie,
În viața lor a îmi sluji.

Ascultă glasul Meu ce strigă,
Eu strig ca și la început,
Căci harul Meu e numai unul,
Vre-o dat nu este la trecut.

El este viu căci totdeauna,
Eu neschimbat mereu voi fi,
Și-nvățătura Mea e una,
Din ea învață zi de zi.

Ascult-a Mea învățătură,
De ea tu nu te-ndepărta,
Și nu uita, e numai una,
Ieșită doar din gura Mea.

Hrănește-te în calea vieții,
Numai din hrana cea de sus,
De cei care mereu mă strigă,
Vre-o dată harul... nu-i ascuns.
Amin