Să nu privești la om o clipă,
Dezamăgit vei rămânea,
Dacă te-ncrezi în ajutorul,
Care nu este-n mâna sa.

Să nu aștepți o mângâiere,
O poți primi numai de sus,
Căci sus creștine nu e omul,
Acolo este doar Isus.

Să nu privești la cel ce n-are,
De unde pace să îți dea,
Ea este doar la Domnul păcii,
Doar El din ea îți poate da.

Doar El rămâne lângă tine,
Doar El e ajutorul tău,
Doar El te scoate din ruine,
Căci nu e om... e Dumnezeu.

Să nu privești la om pe cale,
Căci el te poate a răni,
Privește numai înainte,
În fața ta... Domnul va fi.

Și să te ții de a Sa poală,
De om să nu te sprijinești,
Tu vei cădea căci omul n-are,
Puterea slavilor cerești.

Încrede-te numai în Domnul,
La El iubire vei găsi,
La El găsești și vindecare,
Cand omul doar te va răni.

Rămâi la cruce la izvoare,
De milă dar și bucurii,
Acolo nu un om te-asteaptă,
Acolo-i Cel ce e Întâi.