Ridică-te din deznădejde,
Copilule de Min'iubit,
La umbra aripilor Mele,
Aș vrea să fii adăpostit,
Tu lasă teama să se ducă,
Pe ape tulburi din pustii,
Fii fără teamă și în toate,
Doar lângă Mine să rămâi.

Ridică-te din neputință,
Putere ție vreau să-ți dau,
Să nu suspini pe-adânc de jale,
Pe-adâncul ei... ai Mei nu stau,
Eu te-ntăresc cu-a Mea tărie,
Ridică-te copilul Meu,
Căci nu un om azi îți vorbește,
Azi îți vorbește-un Dumnezeu.

Ridică-te din plâns amarnic,
Să-ți mângâi inima doresc,
Căci pe pământ tu nu ești singur,
De sus spre tine Eu privesc,
Răscumpărat ai fost cu sânge,
Pe Golgota în chin ce-a curs,
Ridică-te și-a ta privire,
Ea să privească doar în sus.

Ridică-te căci spre pierzare,
Te-ndrepți când ești jos așezat,
Spre Tine azi Eu strig copile,
Ascultă glasul ce-i strigat,
Să îți alin aș vrea durerea,
Ce sufletul ți l-a cuprins,
De ești căzut să nu ai teamă,
Acel căzut nu este-nvins.

Ridică-te în cap de oase,
De-acum nu ești slăbănogit,
Prin Duhul sfânt te-ating copile,
Și tot prin el ești întărit,
Puterea Mea de sus coboară,
De Tine eu m-am îndurat,
Și azi ca și în prima oară,
Pe-un deal când viața-n chin mi-am dat.

Azi norii gri dau la o parte,
Cu mâna Mea să te ating,
Să te ridic din prăbușire,
La pieptul Meu să te cuprind,
Căci nimenea și niciodată,
Nu te-a iubit copilul Meu,
Cum te-am iubit întotdeauna,
Oricum ai fost mereu doar Eu.

Alung Eu azi și întristarea,
Ce-atât de-adânc te-a întristat,
Cobor cu bucurii divine,
În sufletu-ți îndurerat,
Chiar dacă inima îți plânge,
În ea voi pune fericiri,
Atins vei fi azi de fiorul,
Din taina veșnicei iubiri.

Tu doar ascultă și-mplinește,
Ridică-te căci ești ținut,
De brațul Meu care odată,
În cuie el a fost bătut,
La ape vii te duc îndată,
Căci vindecare vreau să-ți dau,
Ridică-te... deschide ochii,
Eu lângă tine-ntruna stau.

N-ai fost tu singur niciodată,
Pe tine nu te-am părăsit,
Din cerurile preaînalte,
De ochii Mei ai fost privit,
Eu te-am păzit întotdeauna,
Și-acum pe tine te păzesc,
Chiar dacă ești căzut în luptă,
Azi te ridic... căci te iubesc.

Să nu privești la om o clipă,
Ce vrea să fii pe placul său,
De vei privi... tu niciodată,
Nu vei putea fi robul Meu,
Ridică-te și mergi pe urma,
Ce am lăsat-o-n urma Mea,
Voi fi cu tine-ntotdeauna,
Oricât ar fi calea de grea.