Caut iubirea sa-mi dea mângâiere,
Caut fiorii ei, vreau să-i ating,
Ea-mi poate da o putere ce-i mare,
Luptele vieții mereu să le-nving.

Caut dorința de-a fi lângă soare,
Este ascunsă pe drumul noros,
Norii lui mie mi-aduc apăsare,
Mă-ndepărteză de visul frumos.

Caut mereu alinare-n suspine,
Una doar este e la Dumnezeu,
Și-n căutare alerg făr-oprire,
Căci alinat vreau de El să fiu eu.

Și de sunt mari norii strânși de pe ceruri,
Ce vor cu teamă să fiu dus ploi,
Caut sub ei urma albă lăsată,
Cea plină care-i de multe nevoi.

Caut un zgomot de susur din ceruri,
Vreau pe-a lui aripi să urc și să zbor,
Unde nu este durere și lacrimi,
Unde e miere și-al vieții izvor.

Unde o floare nu are-ofilire,
Unde bătăi reci de vânt nu vor fi,
Unde nu sunt ape tulburi nici valuri,
Unde nu-i noapte, e veșnic doar zi.

Caut ieșirea din lacrimi amare,
Vreau sa nu fiu doar cu ele mereu,
Vreau fericire să am chiar și-n ele,
Pot să o am lâng-al meu Dumnezeu.

Vreau căutarea să-mi fie curată,
Vreau tot ce caut aici... să găsesc,
Timpul de El dăruit mie-n viață,
Nu vreau o clipă ca să-l risipesc.