Tu să ai mereu nădejde, chiar și-n mare strâmtorare,
Și privirea îndreptată-ntotdeauna doar spre soare,
Să te încălzească raza, ce coboară din loc sfânt,
Scut să-ți fie-ntotdeauna-n luptele de pe pământ.
Slobozirea să îți fie, pentru a zbura departe,
De plăcerile-otrăvite, și de lumea cu păcate,
Aripi nevăzute Domnul, fără plată ți le-a dat,
Dar și locul unde lacrimi, n-ai să ai tu de vărsat.
Și speranța-ntotdeauna ea să fie-n fața ta,
Să ai dragostea aprinsă, ea putere îți va da,
Să treci văile și marea, care vor a te opri,
Dar cu flacără iubirii, luptele vei birui.
Tu să ai și ascultarea, să fii binecuvântat,
Ea te poate-a te conduce-n locul cel mai minunat,
Fii creștine bun... ca Domnul, să-și întindă mâna Sa,
Să îți ușureze drumul, dacă îl vei asculta.