Călătorim prin valea de durere,
Spre locul ce-i visat de noi și azi,
Spre locul unde nu vor fi nici lacrimi,
Ce astăzi curg șuvoaie de necaz.

Spre Țara minunată azi e pasul,
Ce-adesea îl grăbim pe-acest pământ,
Dar plini de o dorință mare-aprinsă,
Dorința de-a ajunge-n locul sfânt.

Și nu oprim pe-o margine de cale,
Căci vrem să îl vedem când va veni,
Al nostru Domn ce-i plin de îndurare,
Pe nor din slavă când va coborâ.

Atunci când va aduce începutul,
Acelor vremuri ce nu vor sfârși,
Spre clipa minunată alergarea,
Ne este ea grăbită zi de zi.

Călătorim spre locul cel cu soare,
Vre-o dată ce apus nu va avea,
Căci vrem sub raze vii... strălucitoare,
O-ntreagă veșnicie noi a sta.

Și nu privim pământul nici-o clipă,
În fața noastră cerul e mereu,
Spre el ne este astăzi alergarea,
Acolo ne așteaptă Dumnezeu.