Iubește creștine, iubirea ți-aduce, mereu biruință când drumul e greu,
E arma divină în lupta aprinsă, în vremuri din urmă a celui ce-i rău.

Iubește întruna, mereu prin iubire, lumina spre ceruri aici vei avea,
Căci numai iubirea un cer îl deschide, să poți tu cărarea și-n nopți a vedea.

Iubește creștine vrăjmașii ce ție, atâta durere ți-aduc azi mereu,
Iubirea coboară de sus mângâiere, te vede-n durere mereu Dumnezeu.

Vre-o dată tu singur nu ești când apare, din nou suferința pe-al vieții tău drum,
Ești tu și iubirea ce-truna te face să fii azi pe cale mereu tu mai bun.

Iubește creștine, iubirea ți-aduce, mereu doar putere când nu ai puteri,
Ți-arată și drumul să nu-ți fie pasul, prin lume pe-al morții greșite cărări.

Iubirea e hrana din ceruri venită, izvor nesecat ce-i doar de bucurii,
Iubește creștine în vremi de durere, iubește mereu cu-o iubire dintâi.