Veniți azi la Domnul să fiți mai aproape, de viață, de cer, de iubirea de sus,
Acel care poate în dar să v-o lase, El este doar unul, El este Isus.

Veniți la izvoare vre-o dat ce nu seacă, să beți ape tulburi voi azi încetați,
Din apele tulburi sunt cei ce-nspre moarte, aleargă întruna sunt azi adăpați.

Veniți azi la Domnul ca plini de nădejde să fiți când va bate un vânt peste voi,
Rămâneți la cruce ca El să vă fie, un scut când se-arată iar vremi de război.

Întinde-ți doar mâna, atingeți ce alții, nu pot să atingă căci sunt rătăciți,
Dar voi ridicați-o căci vrea să vă umple, cu Duhul cel sfânt, mai în grabă veniți.

Veniți azi la Domnul să vadă și orbii cum voi sunteți cei de la moarte salvați,
Priviți înainte, și-n orice-ncercare, s-audă și surzii cum voi lăudați.

Căci doar izbăvire se vede pe calea, deschisă de Domnul, rămâneți pe ea,
Pe ea veți ajunge acolo în locul, în care e veșnic ce vrea să vă dea.

Veniți mai în grabă, strigarea se-aude, curând ea va tace, și El va veni,
Acel care astăzi l-aude cum strigă, urmează și glasul, el veșnic va fi.

Nu stați mai departe de harul ce astăzi, așteaptă salvare să dea căci de sus,
Mai curge azi harul să vină aceia ce încă nu-l știu astăzi ei pe Isus.

Veniți să gustați bucuria divină, e azi fără margini, și dragostea Sa,
Voi doar îndrăzniți să o cereți și Domnul, în dar fără plată ar vrea să v-o dea.

Să nu aveți teamă veniți azi la Domnul, El teamă alungă, căci El e mereu,
Puterea măreață, ce nu-i stă în față, nici clipă, nici vremea, nici timpul ce-i greu.

Veniți cât mai iute, căci timpul sfârșește, ce azi se-mplinește, e cel de sfârșit,
E timpul ce-odată strigat prin proorocii cei sfinți el de Domnul era clar vestit.

Veniți cât se poate căci vremea e scurtă, și vine Acel care strigă acum,
Popoare alese, veniți azi la Mine, căci azi vă vestesc... e sfârșitul de drum.