Să nu cauți niciodată, sensul tău pe-acest pământ,
El demult este în tine, e sădit de Cel ce-i sfânt,
Scris pe-o foaie de hârtie, trebuie doar să urmezi,
Vocea ce-ți călăuzește, viața ta, ru doar să crezi.

Să nu cauți fericirea, prin pustiu-ntunecat,
Las-acea lumină sfântâ, ce coboară ne-ncetat,
Să îți lumineze drumul, care-l vezi atât de greu,
Căci acea lumină vine, de la bunul Dumnezeu.

Nu umbla după iubirea, ce-o dorești în viata ta,
Pe acest pământ creștine, niciunde n-o vei afla,
Cea adevărată este, într-o mân-atât de mare,
Care dă cu bucurie, dragoste la fiecare.

Apăsarea tulburată, nimeni nu ți-o va lua,
Decât Cel ce-i bunătate, nu această lume rea,
Doar El este vindecarea, sufletului tău rănit,
Căci te va iubi întruna, te iubește... te-a iubit.

Tu crestine nu sta-n noapte, ci acceptă voia Sa,
Lasă-l pe Isus s-aleagă, sensul pentru viața ta,
Doar așa vei fi în toate, numai tu cum îți dorești,
Luminat... iubit de-un Rege, slăvilor ce sunt cerești.