O cheie binecuvântată.

Mi-ai dat Isus o cheie binecuvântată
Ce poate să deschidă cerul
Cu ea pot a străbate universul
Și să mă lupt cu efemerul

Mi-ai dat o cheie care strălucește
Când pe genunchi stau aplecată
Deschide poarta înspre veșnicie
Și înspre inima de Domn și Tată

A stat un timp în buzunarul meu
Cu pete negre, grele de rugină
Și mă uitam din când în când la ea
Dar nu avea în ea nicio lumină

Chiar și acuma Doamne câteodată
Deschid cu ea, și mă așez în prag
Dar mă opresc că văd durerea
Din lacrimi adunate în șirag

Of, mă opresc în prag plângând
De a lor mulțime și tumult
M-așed la Tronul Tău Isus
Cu Tine împreună le ascult

Sunt lacrime amare de durere
Din piept de mame care au amuțit
Ce stăruiesc cu ele zi și noapte
Pentru copiii lor ce s-au pierdut

Din lacrime și rugăciuni
Poți face cheie către Dumnezeu
Dar nu rămâne niciodată în prag
Cum am făcut din când în când și eu. Amin!