Dacă realitatea vizibilă îţi oferă tot ce ai nevoie, rădăcinile tale se întind aproape de suprafaţă şi prima furtună te va doborî la pământ. Dar atunci când nevoile tale nu sunt satisfăcute, rădăcinile cresc, înfigându-se tot mai adânc, în căutarea împlinirii. Iar nevoia cea mai de bază, fără de care, mai devreme sau mai târziu, vei descoperi că eşti neîmplinit, este nevoia de Dumnezeu. El a fost adânc săpat în genele noastre, încă înainte de întemeierea lumii şi nimic nu-L poate desfiinţa din sistemul uman. Cel care Îl găseşte are rădăcini puternice, pe care nici o furtună nu le poate clinti.

Dumnezeu este o realitate, indiferent de ceea ce cred unii sau alţii. Creştinii nu-L pot face mai Dumnezeu decât este, ateii nu-L pot desfiinţa, căci nu poţi lupta împotriva inexistentului. Reîncarnările succesive tind să atingă perfecţiunea pe care doar Dumnezeu o poate avea. Unii cred că există undeva... o forţă... dar evită să-i dea un nume, alţii consideră Mama Natură responsabilă de tot ceea ce azi există. Dar indiferent de deghizare, de cosmetizare, acolo, undeva... există ceva... cineva... În mod inevitabil, va veni un moment în care toţi ne vom afla faţă în faţă cu acel ceva. Cum ţi-ai dori să decurgă această întâlnire???