Slava Domnului (81)

   1 Timotei 1:5. „Ținta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-o conștiință sănătoasă și dintr-o credință neprefăcută.” -----Dumnezeu este, „Dragostea” și porunca are țintă, -Dragostea-. Alte dragosti nu sunt acceptate unui fiu și ea vine dintr-o inimă curată, în care Hristos Slava Domnului este Stăpân, iar Duhul Lui cârmuiește aceea viață de fiu cu o inimă curată, o conștiință bună, care este și ea luminată de Duhul și care păstrează în inima ei, o credință sinceră, cristică, neprefăcută și nu are  alte crezuri și obiceiuri. Domnul Isus a împlinit „porunca” exact, strict din Dragoste fiindcă El este Dragostea. Pentru ce și cine a făcut El asta? Pentru noi. El ne- a dat o inimă nouă, un cujet bun și o credință neprefăcută. Dorința Lui era din veșnicie să ne așeze în El, curați, sfințiți și neprihăniți. Exemplul este El, Isus, Slava Tatălui, care Și-a arătat Dragostea pentru cei mai oribili dușmani, care L-au dat la moarte. Când era cu ucenicii la masa, Isus spală picioarele și lui Iuda, deși știa cine este.

   Matei 26:21,22, 23,25. „Când s-a înserat, Isus S-a așezat la masă cu cei doisprezece [ucenici ai Săi]. 21. Pe când mâncau, a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” 22. Ei s-au întristat mult și au început să-I spună fiecare în parte: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23. El le-a răspuns: „Cel care a întins mâna cu Mine în blid, acela Mă va vinde. 25. Iuda, care avea să-L vândă, a zis: „Nu cumva sunt eu, Rabbí?” „Tu însuți ai spus-o”, i-a zis Isus.”  -Vedem o inimă murdară, un cujet rău și o credință prefăcută…

   Ioan 13:18,21, 26. „Nu vorbesc despre voi toți; îi cunosc pe cei pe care i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura: Cel ce mănâncă pâinea Mea și-a ridicat călcâiul împotriva Mea. 21. După ce a spus aceste cuvinte, Isus S-a tulburat în duhul Său, a mărturisit și a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”  26. Isus i-a răspuns: „Este acela pentru care voi întinge bucățica și căruia i-o voi da.” Întingând deci bucățica, a luat-o și i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscariotul. 27. De cum a luat Iuda bucățica, a intrat Satana în el. Isus i-a zis: „Ce ai de făcut, fă repede!” -----Și a făcut, cu atâta nesimțire și ură, după ce i-a Cina din mâna Domnului, zice către ostași: „Pe Acela pe care-L voi săruta, Acela este.” -Putea Dumnezeu Domnul Isus să-l spulbere, dar i-a dat șansa. Iuda nu s-a oprit. Eram noi în joc și ținta poruncii era Dragostea lui Isus pentru noi ticăloșii, pe care vroia să-I salveze și ne-a salvat.

   Vedem și astăzi inimi necurate, cujete rele și credințe prefăcute? Vedem, dar noi care am primit prin Duhul și Cuvântul Adevărului, inimi curate, cujete bune și credință neprefăcută, prin naștere din nou, în Hristos, avem Dragostea Lui și o țintim în permanență, chiar dacă cel rău uneltește lucruri împotriva noastră, dăm Dragostea pentru că asta avem din El, natura Lui este în noi și nu avem nimic altceva de dat. Pe unii împotrivitori îi putem câștiga prin Dragoste, pentru Hristos, iar pe alți poate, nu, dar ținta noastră este totdeauna Dragostea, care vine dintr-o inimă curată, un cujet bun și o credință neprefăcută. Amin! (va urma)