Necunoscutul din tine

În adâncul fiecărui om există un spațiu tainic, o încăpere nevăzută unde se nasc gândurile cele mai curate și unde se aude, în șoaptă, chemarea lui Dumnezeu. Acolo se află necunoscutul din tine — nu partea înfricoșătoare, ci partea nevăzută încă, nedescoperită, neîndrăzneață. Este locul plin de începuturi, unde se aprind scântei de lumină și unde se așază liniștea atunci când o cauți cu adevărat.

Descoperi necunoscutul atunci când ai curajul să intri în această încăpere. Nu cu zarvă, nu cu așteptări mărețe, ci cu o inimă deschisă. Necunoscutul din tine nu se descoperă în grabă, nici prin forță, ci prin ascultare lăuntrică, prin smerenie și prin dorul sincer de a deveni mai bun decât ieri.

Când îți îndrepți privirea spre interior, întâi vezi umbre, frici, neputințe, obiceiuri care te rănesc. Dar ele nu sunt acolo ca să te doboare, ci ca să-ți arate ce trebuie vindecat. Adevărata creștere nu vine din fuga de întuneric, ci din luminarea lui. Și fiecare pas către lumină este un pas de curăție, o rugăciune mută, o schimbare în taina sufletului tău.
Adevărata forță duhovnicească se zidește în momentele mici, în gândul bun gândit la timp, în răbdarea cu tine însuți, în tăcerea pe care o alegi în locul mâniei, în iertarea pe care o dăruiești fără a o condiționa. Nu e nevoie să fii desăvârșit — doar să fii dispus să urci, treaptă cu treaptă, spre partea cea mai luminoasă din tine.
Pe măsură ce pășești în necunoscutul interior, începi să descoperi că acolo nu e gol, nu e teamă, ci un izvor cald: ești tu cu adevărat, curat, așa cum l-a gândit Dumnezeu. Descoperi că nu ești singur. Descoperi că în fiecare om există un drum în sus, o chemare spre un sens, o lumină care nu se stinge.
Și atunci înțelegi: necunoscutul din tine nu este un loc străin, ci o promisiune. O promisiune că poți fi mai bun, mai viu, mai aproape de ce poți fi. O promisiune că schimbarea adevărată vine din interior, că pacea o poți afla în tine și că puterea de a iubi mai mult este deja acolo, doar că așteaptă să fie trezită.
Acesta este începutul dezvoltării duhovnicești: o întâlnire sinceră cu tine însuți, cu ceea ce ai fost, cu ceea ce ești și cu ceea ce poți deveni. Iar tot drumul acesta începe cu un singur pas — acela de a deschide ușa spre necunoscutul din tine.
Diana G. U.