Mințiți de oameni, vindecați de Dumnezeu

Sunt oameni care trec prin dureri ascunse, prin răni adânci făcute nu de lovituri, ci de minciuni. Când cineva te minte, nu îți rănește doar mintea — îți rănește inima. Îți rupe încrederea, îți slă-bește speranța, îți face sufletul să obosească.
Și știu cum e…
Eu am fost mințită ani la rând. Ani în care am crezut în cuvinte care nu aveau adevăr, în promisiuni care nu aveau rădăcină, în oameni care spuneau una și trăiau alta. Fiecare min-ciună a fost o lovitură, și fiecare lovitură a lăsat o urmă. Era rană după rană.
Minciuna m-a izolat. M-a împins într-un loc în care nu mai aveam încredere în nimeni. M-a făcut să mă retrag, să mă închid, să mă simt singură între oameni.
Și, tocmai acolo, în izolarea aceea dureroasă, am ajuns să cred doar în Dumnezeu. Și asta m-a salvat. Am ales să fiu eu cu Dumnezeu. Cu sinceritatea mea înaintea Lui. Cu lacrimile mele, cu întrebările mele, cu rănile mele. Și El mi-a legat rănile, una câte una, fără grabă, fără reproș, fără judecată. Mi-a dat pace acolo unde minciuna a adus frică. Mi-a dat încredere nouă acolo unde oamenii au frânt tot. Mi-a dat viață acolo unde durerea mă secase.
Așa lucrează Dumnezeu: oamenii pot minți, dar El spune adevărul; oamenii pot înșela, dar El este credincios; oamenii pot răni, dar El vindecă până în adânc.
Dacă și tu ai fost mințit, dacă și inima ta s-a strâns în durerile ei, vreau să-ți spun: nu ești singur și nu ești pierdut. Dumnezeu poate face din rănile tale locuri de vindecare. Poate pune lumină acolo unde tu ai trăit în umbră.

Mințiți pot fi mulți, dar vindecați sunt cei care se întorc la Dumnezeu. El poate transforma durerea ta în putere și lacrimile tale în mărturie. Și inima ta — oricât de rănită a fost — poate deveni din nou întreagă în mâna Lui.
Diana G. U.