I: Do minor

1. Pe-un drum spre Golgota,
O mulțime-ncet se urca;
Natura-ntreagă plânge-n cor,
E-o tristețe-așa de-adâncă. . .

R1: Isus greu suie Golgota,
Zdrobit de-a crucii grea povară
Și spinii mari Îi sunt cununa,
De trecători batjocorit într-una,
În locul meu Se duce ca să moară.

2. Și-au ajuns la Golgota: gloata,
Domnul și tâlhării.
Îl văd întins pe-o cruce grea,
Iertând preoții, cărturarii.

R2: Se-aud femeile cum plâng,
Ostașii-I bat în mâini piroane,
Pe frunte-I curge sfântul sânge,
Iar jos, sub cruce mama-L plânge
Cu ucenicul ce-L iubea mai tare.

3. Sus pe deal, al nost'
Isus, boldul morții-a biruit
Tot iadu-atunci a fost răpus
Și capul Şarpelui zdrobit.

R3: Isus murea privind milos
Prin negura de vremi-nainte.
El ne vedea-nghiţiţi de moarte,
Pierduți în lumea de păcate,
Neîmpăcaţi cu Marele Părinte.

4. Murind și înviind cu El
Vei începe o nouă viață;
Te apropii de Emanuel;
Crezând, te roagă cu speranță.

R4: Prin Tine, Doamne, sunt salvat!
Doar mulțumiri Îți pot aduce:
Te preamăresc, Isus, fierbinte!
Te laud veșnic, n-am cuvinte,
În locul meu, Tu Te-ai jertfit pe cruce.