Am găsit un drum spre casă Care duce-n Paradis. Mulţi au vrut, prin vremi, s-ajungă, Dar genunea l-a închis. Insă cale-a fost deschisă De Isus, prin jertfa Sa. Puntea harului a-ntins-o: Prin credinţă poţi intra!
Refren
/:Vino astăzi, chiar acuma! Când sfârşeşti, primeşti cununa! /: O, de ce nu vrei să vii, Fericit în veci să fii? :/
Strofă 2
Timpul e să vii acuma, Asfinţitul e pe drum; Noaptea, în curând, veni-va; Unde ai să mergi şi cum? Timpul tău, lăsat salvării Se va termina-n curând! Vei pleca pe drumul care Ţi-ai croit, de pe pământ... .
Strofă 3
Munţi de dor mi-apar în cale, Dar îi urc mereu zorit. Căi ce-au fost topite-n zare Astăzi le păsesc grăbit. Dar prin renunţări de sine, Doar hrănit de roade-n Duh, Mai uşor urc pe coline, Mai uşor, voi fi-n văzduh!
Strofă 1
Am găsit un drum spre casă Care duce-n Paradis. Mulţi au vrut, prin vremi, s-ajungă, Dar genunea l-a închis. Insă cale-a fost deschisă De Isus, prin jertfa Sa. Puntea harului a-ntins-o: Prin credinţă poţi intra!
Refren
/:Vino astăzi, chiar acuma! Când sfârşeşti, primeşti cununa! /: O, de ce nu vrei să vii, Fericit în veci să fii? :/
Strofă 2
Timpul e să vii acuma, Asfinţitul e pe drum; Noaptea, în curând, veni-va; Unde ai să mergi şi cum? Timpul tău, lăsat salvării Se va termina-n curând! Vei pleca pe drumul care Ţi-ai croit, de pe pământ... .
Strofă 3
Munţi de dor mi-apar în cale, Dar îi urc mereu zorit. Căi ce-au fost topite-n zare Astăzi le păsesc grăbit. Dar prin renunţări de sine, Doar hrănit de roade-n Duh, Mai uşor urc pe coline, Mai uşor, voi fi-n văzduh!
1 / 1▲
1. Am găsit un drum spre casă
Care duce-n Paradis.
Mulţi au vrut, prin vremi, s-ajungă,
Dar genunea l-a închis.
Insă cale-a fost deschisă
De Isus, prin jertfa Sa.
Puntea harului a-ntins-o:
Prin credinţă poţi intra!
R: /:Vino astăzi, chiar acuma!
Când sfârşeşti, primeşti cununa!
/: O, de ce nu vrei să vii,
Fericit în veci să fii? :/
2. Timpul e să vii acuma,
Asfinţitul e pe drum;
Noaptea, în curând, veni-va;
Unde ai să mergi şi cum?
Timpul tău, lăsat salvării
Se va termina-n curând!
Vei pleca pe drumul care
Ţi-ai croit, de pe pământ... .
3. Munţi de dor mi-apar în cale,
Dar îi urc mereu zorit.
Căi ce-au fost topite-n zare
Astăzi le păsesc grăbit.
Dar prin renunţări de sine,
Doar hrănit de roade-n Duh,
Mai uşor urc pe coline,
Mai uşor, voi fi-n văzduh!