1. Am întâlnit în lunga mea căutare
Un Împărat de rară frumusețe;
N-am mai văzut la nimenea sub soare
Atâta bunătate și blândețe.

R: M-a copleșit privirea Lui divină
Când și-a oprit în dreptul meu privirea,
Cel ce-a venit din Țara de lumină
S-aducă omenirii mântuirea!

2. Căci orice om ce-n lumea trecătoare,
Mai poartă a păcatelor povară,
Poate primi prin har eliberare
Din lanțurile care-l împresoară.

3. Mi-a spus, cu voce blândă și duioasă,
Că vine dintr-o zare-ndepărtată
Și-n lumea noastră El nu are casă,
Dar locuieșe-n inima curată!

4. L-am invitat atunci cu drag să fie,
Stăpânul meu cât voi trăi sub soare,
Și El mi-a dat a păcii bucurie, căci la Golgota am găsit iertare
Și o nădejde-n viața viitoare.

5. Sunt copleșit acum și n-am cuvinte
Să pot descrie dragostea de Tată,
De care orice-ar fi, de azi 'nainte,
Nimic nu mă va despărți vreodată!

I: Autor: Ilie Belciu
Compozitor: Teofil Marin