1. Mi-e dor Isuse drag, de-a ta prezență,
Cum cerbului i-e sete de izvor,
Mă lasă, Doamne, să-mi astâmpăr setea,
C-aicea jos, pustiu-i arzător
Mă lasă, Doamne, iarăși să-mi plec capul,
Cînd ostenit la cruce mă opresc
Mi-e dor prin duhul sfânt să-ti aud glasul
Să plâng, să te ador, să te slăvesc!

R: Căci nimeni, Doamne, nu e bun ca tine
şi nimeni, Doamne, nu-i atât de sfânt,
Tu zilnic ne-nconjori cu îndurare
și ne ridici când zborul ne e frânt.
Iubirea ta nu are asemănare
și-n veac va ține îndurarea ta,
Tu meriţi, Doamne, cinste și onoare
şi inima mi-o plec în fața ta

2. Tu îmi trimiţi oștirea ta cea sfântă
Când mă-mpresoară garda celui rău
şi drumul mi-l deschizi spre libertate
și gândul mi-l îndrepţi înspre al tău
și an de an mă porţi cu îndurare
Ca eu cu mai mult dor să te slăvesc
De-aceea îti dau cinste si onoare
şi viața-ntreagă vreau să-ti mulţumesc!

3. și chiar de-aș câștigat o lume-ntreagă,
Nimic nu sunt fără iubirea ta,
Căci sufletul mereu îmi însetează
După prezenţa și splendoarea ta.
Dar știu că va veni o zi, Isuse,
Când sufletul nu va mai înseta
și-uimiţi de-atâta sfântă măreție,
Noi vom privi la frumusețea ta