Rămâi cu noi, O, scump Mântuitor! De pacea Ta, Ce mult ne este dor! Când toate trec Pe ce ne-om sprijini? Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
Strofă 2
Rămâi cu noi, Tu, Medic minunat, Ca să ne vindeci Pieptul de oftat, Mângâietor În orice-am suferi, Tu eşti nădejdea Nu ne părăsi!
Strofă 3
De suntem singuri, Fără harul Tău, Cum să luptăm Cu ura celui rău? Când a-nceput furtuna A mugi, Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
Strofă 4
Când eşti cu noi, Să vină-orice atunci, Lacrimi, amaruri, Ni se par mai dulci, Şi-al morţii bold, Tot nu ne va-ngrozi, Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
Strofă 1
Rămâi cu noi, O, scump Mântuitor! De pacea Ta, Ce mult ne este dor! Când toate trec Pe ce ne-om sprijini? Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
Strofă 2
Rămâi cu noi, Tu, Medic minunat, Ca să ne vindeci Pieptul de oftat, Mângâietor În orice-am suferi, Tu eşti nădejdea Nu ne părăsi!
Strofă 3
De suntem singuri, Fără harul Tău, Cum să luptăm Cu ura celui rău? Când a-nceput furtuna A mugi, Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
Strofă 4
Când eşti cu noi, Să vină-orice atunci, Lacrimi, amaruri, Ni se par mai dulci, Şi-al morţii bold, Tot nu ne va-ngrozi, Tu eşti nădejdea, Nu ne părăsi!
1 / 1▲
1. Rămâi cu noi,
O, scump Mântuitor!
De pacea Ta,
Ce mult ne este dor!
Când toate trec
Pe ce ne-om sprijini?
Tu eşti nădejdea,
Nu ne părăsi!
2. Rămâi cu noi,
Tu, Medic minunat,
Ca să ne vindeci
Pieptul de oftat,
Mângâietor
În orice-am suferi,
Tu eşti nădejdea
Nu ne părăsi!
3. De suntem singuri,
Fără harul Tău,
Cum să luptăm
Cu ura celui rău?
Când a-nceput furtuna
A mugi,
Tu eşti nădejdea,
Nu ne părăsi!
4. Când eşti cu noi,
Să vină-orice atunci,
Lacrimi, amaruri,
Ni se par mai dulci,
Şi-al morţii bold,
Tot nu ne va-ngrozi,
Tu eşti nădejdea,
Nu ne părăsi!