1. Pe drumul vieţii am găsit o Carte
ce mi-a vorbit: "Să nu mergi mai departe!"
"Deschide şi citeşte şi-ţi voi spune
de-o nuuă cale şi de-nţelepciune!"

R1: Şi am deschis. De-odată o lumină
mi-a strălucit ca-ntr-o amiază plină,
şi-mi apăru o tainică Fiinţă
/: ce mi-a turnat în duh şi-n trup credinţă! :/

2. Era Isus Hristos, Cel din vecie,
ce a-nceput duios să-mi spună mie:
"Primeşte-mă în viaţa ta trudită,
şi Eu ţi-o fac curată, fericită!"

R2: "Eu pentru tine-am stat cândva pe cruce,
ca să-ţi gătesc o mântuire dulce!"
Şi L-am primit. Îndată o schimbare
/: în mine s-a făcut: din beznă, soare! :/

3. De-atunci eu Îl înalţ şi-I cânt mărire
de minunata Lui orânduire,
în care m-a mutat pe totdeauna,
şi viaţa mea cu-a Lui să fie UNA!

R3: O, slavă, slavă în Eternitate
I-aduc, cu mulţumire, pentru toate,
că-n focul dragostei cel dintru Sine,
/: El m-a cuprins de-a pururi şi pe mine! :/

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 25.